Power to the people?

Un studiu publicat săptămîna asta de INSCOP Research ne oferă o mostră de realitate românească în context electoral. Aspectul pe care îl aduc în discuție aici este competența cetățeanului legată de calitatea de alegător a acestuia.

De ce ar trebui ca un alegător să fie competent? Pornind de la ipoteza că absolut toți alegătorii sînt sinceri, necoruptibili și bine intenționați, se pot formula următoarele motive:

  • competență înseamnă abilitatea de a urma un proces decizional rațional în condiții de incertitudine sau de risc;
  • competență înseamnă o probabilitate diminuată de a putea fi manipulat;
  • competență înseamnă responsabilitate;
  • competență înseamnă echilibru între argumentele emoționale și cele raționale;

Dacă cuantificăm competența pe o scală de la 1 la 10, cel mai competent alegător pe care ni-l putem imagina e de nota 10, iar cel mai puțin competent că e de nota 1. În concluzie, rezultatul general al alegerilor are șanse să fie cu atît mai bun cu cît nivelul mediu de competență al alegătorilor este mai ridicat, indiferent de opțiunile individuale ale acestora.

Dar să ne întoarcem la studiul celor de la INSCOP. La întrebarea „Care este, în opinia dvs., cel mai important lucru pe care va trebui să-l facă viitorul președinte al României?” (p. 7) avem următoarele răspunsuri: să creeze locuri de muncă și să reducă şomajul (20,9%),  mai multă asistență și protecție socială (11,8%), combaterea corupției (10,9%), iar 11,7% au răspuns că nu știu. Aparent mai mult de 60% dintre cei chestionați nu cunosc articolul 80 din Constituția României:

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Ca detaliu (amuzant, dacă nu ar avea implicații catastrofale), 14,2% dintre repondenții la întrebarea menționată au specificat calități sau defecte dezirabile ale președintelui, ratînd astfel cu totul sensul întrebării.

Mai puțin de 17% dintre repondenți s-au apropiat de ce trebuie – independența justitiei, respectarea legilor și a Constituției (9,2%), arbitru pe scena politică (4,2%) și relațiile externe, imaginea României (3,5%).

Cît de competenți credeți că sînt alegătorii din eșantionul de 1055 persoane – considerat a fi reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani? Folosind scala de notare pomenită anterior și considerînd că nota maximă teoretică (10) ar fi fost acordată dacă 100% dintre repondenți ar fi menționat – în proporții variabile – cele 3 domenii mari de responsabilitate ale președintelui – potrivit constituției, cei 17% repondenți care au fost pe-aproape de răspunsurile corecte ne dau o notă medie de 1,70 a competenței alegătorilor din eșantionul evocat.

Deci avem alegători inepți. Mai rău, aceștia sînt majoritari (peste 60%, cum am arătat mai sus), ceea ce face ca opțiunile electorale ale minorității cu un nivel peste medie al competenței să devină irelevante.

Care e problema cu această majoritate ineptă? Problema este că majoritatea ineptă devine masă de manevră pentru cei care mint fără rușine și manipulează, iar pe de altă parte își vinde votul, deturnînd astfel sensul democratic al acestui drept constituțional. Rezultatul este materializat sistematic prin legitimizarea lupului ca paznic la oi.

Cine are interesul să se mențină această stare de fapt? Politicienii și, în general, toți cei care vor prin subterfugii și manipulare să se îmbogățească necinstit, toți cei care avînd la activ infracțiuni monstruoase vor să se eschiveze de la urmărirea penală, plus impostorii care, într-o lume normală, ar fi degrabă marginalizați.

De fiecare dată cînd s-a deschis subiectul schimbării acestui sistem de vot egalitarist și falimentar, s-au găsit cîte unii să protesteze vehement contra „atacului la democrație”. Din punctul meu de vedere, o variantă de ponderare a votului universal în funcție de nivelul educației formale și a cuantumului total de taxe plătite de către fiecare alegător ar avea șanse să corecteze această situație aberantă. Teoretic.

În fond, diferența dintre a da unui conducător auto neexperimentat o mașină foarte puternică și puterea oarbă a votului e doar de număr de victime.

ferrari-accident

 

Acest articol a fost publicat în Face politică! E abonat la ziar! Şi impozitele nu vrea să le plătească., Părerea mea și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Power to the people?

  1. Leonida-Alexandru Diaconu spune:

    (Noi doi am mai avut aceasta discutie si pana la urma a ramas tot „ïn aer”)
    Din punctul meu de vedere nici aceasta teorie propusa de tine nu poate fi pusa in practica tocmai din cauza faptului ca in Romania educatia ESTE FORMALA (mai mult de atat in marea majoritate a cazurilor este pe o hartie cartonata destul de scumpa). Iar in ceea ce priveste cuantumul de taxe platit, singurul lucru bun pe care cred ca l-ar aduce ar fi reducerea evaziunii fiscale in preajma alegerilor pentru a putea folosi (tot politicianul corupt) acel cuantum pentru influentarea rezultatului final al procesului de votare. Nu in ultimul rand poate fi un cetatean care are o educatie mai mult decat formala dar care plateste mai putine taxe decat un cetatean cu 8 clase care are stiu eu ce afacere.

    • Adevărat, educația este preponderent formală, însă asta ajută pe de-o parte la dezvoltarea mușchilor minții (nu cred că vom ajunge vreodată la excedent de inteligență), iar pe de altă parte lărgește inexorabil orizontul cunoașterii la nivel individual. Desigur că asta nu rezolvă automat problema lipsei de civilizație, însă crează mediul propice.
      Atenție la conjuncția „și” din fraza „Din punctul meu de vedere, o variantă de ponderare a votului universal în funcție de nivelul educației formale și a cuantumului total de taxe plătite de către fiecare alegător ar avea șanse să corecteze această situație aberantă.”.
      În articolul ăsta vreau să scot în evidență că democrația nu este un sistem perfect, în cazul nostru fiind speculat de băieții răi în interes personal, respectiv împotriva interesului public general, pînă la punctul în care am intrat într-un cerc vicios. Ai cumva sugestii?🙂

      • Leonida-Alexandru Diaconu spune:

        Strict legat de chestia asta as avea o sugestie, aceasta fiind ca orice individ care dorste sa voteze sa dovedeasca faptul ca este „apt” de vot prin sustinera unui test (un permis de vot daca vrei), test care sa poata fi trecut numai de persoanele care au cat de cat o viziune de ansamblu.
        Fara sauparare, sa aiba orice cetatean major care stie sa citeasca si sa scrie dreptul sa dea acest test dar sa reuseasca doar cei pregatiti. In felul acesta ai avea un electorat mai „avizat”.
        Dar si asa s-ar gasi metode de a influenta, pentru ca asa cum se stie nu exista sistem perfect.

  2. Păi cam zici același lucru ca și mine, doar că folosești alte cuvinte🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s