Din nou despre un subiect atât de drag nouă – productivitatea muncii

Cu totul întâmplător am dat peste un articol scris de un domn – pe numele său Ionuț Simion, Tax Partner at PricewaterhouseCoopers, după cum scrie în profilul domniei sale de pe LinkedIn.

Articolul l-am găsit pe cursdeguvernare.ro și se numește Productivitatea muncii e doar 42% din media Uniunii Europene și este publicat în Februarie anul ăsta. Dincolo de faptul că dl. Simion este un susținător al taxării, domnia sa nu indică nici o sursă a afirmațiilor sale.

Drept care m-am apucat să abordez această temă generoasă, cu atât mai mult cu cât de productivitatea muncii se leagă orice discuție principială despre salarii.

În teorie, productivitatea muncii ”măsoară cantitatea de bunuri şi servicii produse de către fiecare membru al forţei de muncă sau raportul output / input al forţei de muncă. Acesta poate fi măsurată într-o varietate de moduri. Pentru indicatorii structurali, acesta poate fi măsurată prin produsul intern brut (PIB) fie în raport cu numărul de persoane angajate, fie în raport cu numărul de ore lucrate.” Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Glossary:Labour_productivity

Chestia e că, după definiția de mai sus, suntem în situația în care comparăm bani cu oameni (număr de oameni sau număr de ore lucrate de oameni), fără să ținem seama de un element evident: pe oamenii amintiți îi plătim tot cu bani🙂 Astfel, afirmația dlui Simion e corectă, însă irelevantă, iar competența domniei sale se rezumă la a reda statistici ”oficiale”.

Enervat de nesătuii de la INSSE (care cer bani pentru orice informație cât-de-cât relevantă) am luat calea Eurostat -ului. Și iată ce-a ieșit:

Sursa PIB [nama_gdp_k]http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/national_accounts/data/database

Sursa număr de angajați [lfsq_eegais]  http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/employment_unemployment_lfs/data/database

Sursa costul forței de muncă  [lc_an_costm] http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/labour_market/labour_costs/database

Datele prezentate sunt la nivelul anului 2008 – cele mai recente găsite.

În tabel (Costul mediu al muncii Europa) am calculat productivitatea ținând seama care este costul aferent forței de muncă, nu doar de dimensiunea acesteia, respectiv, care este cota anuală din PIB aferentă la 1000 EURO plătiți pentru mână de lucru.

Surpriză! Bulgaria și România ocupă locurile 2 și 3! Adică pentru fiecare 1000 EURO plătiți pentru mână de lucru, în România se produc 2397 EURO, adică cu peste 50% mai mult decât in Germania!!!

Acuma chestia asta poate să însemne mai multe lucruri:

  • în primul rând suntem mai productivi decât germanii, iar chestia cu productivitatea scăzută din România e un mit;
  • salariații din țări precum România sunt underpaid;
  • salariații din țări precum Germania sunt overpaid;
  • menținerea actualului sistem de exprimare a productivității poate avea conotații politice;

Desigur că maniera de calcul prezentată mai sus are neajunsuri, bazându-se pe simplificări și anumite prezumpții, însă concluzia nu cred că poate fi contrazisă. Pe cei care îndrăznesc totuși, îi provoc să încerce.

Ar mai fi câteva lucruri de spus, dar trebuie să reținem că avem de-a face cu niște dezechilibre majore care nu pot fi compensate doar prin creșterea salariilor.

Problema este că nu mai producem, că prin suprareglementare si suprataxare descurajăm munca, că aplicăm modele economice nepotrivite gradului de dezvoltare actual din România.

Vizionare plăcută în continuare!

Acest articol a fost publicat în Chestii care ma enerveaza, Face politică! E abonat la ziar! Şi impozitele nu vrea să le plătească., Părerea mea și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Din nou despre un subiect atât de drag nouă – productivitatea muncii

  1. mishu jamie spune:

    Sau o parte din PIB vine din exploatarea de resurse pe care altii nu le au? Daca am face de pilda, la un stat ca Arabia Saudita (care din petrol scoate 40% din PIB) PIB/angajati-costuri-etc, e posibil sa realizam ca arabii sunt cei mai harnici de pe mapamond?

  2. Salut Mishu! E plauzibilă ipoteza ta, însă când vorbim de hărnicie și pricepere se ține seama și de condițiile particulare – nivel de dezvoltare, resurse naturale etc.
    Aspectul luat în refec aicea era legat de discrepanța dintre statisticile ”oficiale” și raportul real dintre cât se produce și cu ce costuri ale forței de muncă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s