Când micii producători se aliază cu marile hipermarketuri ca să mărească prețurile

O gramadă de economiști, politicieni, blogger -i (inclusiv eu) dezbat pe tema antreprenoriatului, a piețelor libere, a cadrului legal privind concurența, despre capitalism și tot felul de teorii asemenea.

Mai mult, dincolo de competențele economice indiscutabile, nu avem nici o reținere să ne afirmăm spiritul liberal, valorile democratice și ne implicăm în mișcări civice și / sau politice la modă.

Toate bune și frumoase până în momentul în care se pune problema ”bine, da’ noi ce mâncăm azi?”. Pentru că după ce se pune această problemă uităm de toate teoriile frumoase despre care îndrugăm verzi și uscate și începem să ne văităm. ”Ce scumpe sunt ouăle!”, ”Ce scumpă e salata!”, ”Ce scumpe sunt merele!”, ”Ce scump e mielu’!” etc.

Evident că lucrurile nu se opresc aici, și începem să găsim argumente cu privire la nemernicia comercianților care ”ne jupoaie” cu prețuri mari. Mari în comparație cu ce? Și ne mai apucăm să facem și calcule – ”Salata verde este importată cu prețul de 0.25 lei/kg (probabil fără TVA). La kilogram intră 4 salate. Prețul final de vânzare către gospodine ajunge la 2 lei/buc (cu TVA în supermerket și fără la “țăranii” tuciurii). Prețul final este de 24 de ori mai mare în cazul legal și de 32 de ori “la negru”.” La chestia asta participă cu mare succes tembeliziunile care găsesc în comercianți o țintă care nu prea poate să riposteze, respectiv o temă pe care mentalitățile comunistoide (nu ducem lipsă) o îndrăgesc foarte tare.

Aici ar trebuie să facem o mică paranteză. Marii producători și importatori împreună cu marile rețele de magazine, pe de-o parte, și micii producători, respectiv micii comercianți, pe cealaltă parte. Conform unui studiu făcut în România în anul 2009 de Consiliul Concurenței, primii se estimează că au depășit un grad de concentrare al pieței cu amănuntul de 70%. Paranteză închisă.

Mergând și mai departe, îi luăm în refec și pe micii producători agricoli, care, printr-o strategie follow the leader, ”speculează” nivelul prețurilor așezat de către marile magazine, practicând de asemenea prețuri ”nesimțit” de mari.

Nu o să intru acuma în teorii, fac doar apel la bun simț și memorie:

  1. Într-o piață liberă prețul se stabilește prin cerere și ofertă.
  2. Dacă oferta este insuficientă comparativ cu cererea, iar din asta rezultă un preț de echilibru mare, atunci asta este o invitație pentru a te apuca sa produci sau să comercializezi produsele respective, prin prisma câștigului potențial mare.
  3. Pentru cine a uitat sau nu a prins vremurile de atunci, unul din motivele pentru care s-a ajuns în perioada comunistă la penurie, în special la alimente, a fost impunerea artificială a prețurilor la un nivel foarte coborât. Practic, oamenii, gospodăriile au fost descurajate să mai producă. În piețe, unde producătorii individuali puteau comercializa ”legal” (termenul ăsta mi-a plăcut și atunci, la fel cum îmi place și acum) produse agro-alimentare, funcționa un mercurial. Mercurialul ăsta era o mare tabelă pe care erau scrise prețurile maximale la care se puteau comercializa cartofii, roșiile, ouăle, ceapa verde, varza murată, brânza de oaie etc. Respectarea acestuia era impusă de miliția pieței, care avea puterea să te amendeze sau să-ți confiște marfa dacă – în calitate de producător – îndrăzneai să vinzi peste mercurial. Evident că și atunci, ca și acum, și acelor milițieni le era foame, iar legea economică a cererii și ofertei prevala până la urmă.
  4. Concentarea din ce în mai pronunțată de care aminteam anterior ne indepărtează de ideea de piață liberă, concurență și beneficiile pe care acestea ar trebui să le aducă.

Este uimitor cum oamenii uită atât de repede greșelile istoriei și cum lipsa de bun simț trece drept judecată de valoare.

Că statul român nu face de douăzeci de ani decât să pună piedici liberei inițiative și antreprenoriatului autentic e un fapt. Fiscalizarea excesivă, legislația din ce în ce mai stufoasă, un număr uriaș de controale  din partea unui număr de exagerat de organe guvernamentale (ANPC, DSVSA, DADR, ANAF, ISU, ITM, ISCIR, BRML, MMP etc.) și locale (primării, poliție), monopolizarea piețelor agro-alimentare de către mafie (care este protejată de polițiști și de politicieni și care impune reguli prohibitive pentru adevărații producători, fiind favorizați samsarii), favorizarea marilor corporații etc. sunt numai câteva dintre aspectele cu care comerțul se confruntă.

Judecând după implicarea masivă statului prin cadrul legislativ agabaritic și numarul de organisme de control ai putea crede că lucrurile stau excelent pentru consumator. De fapt, lucrurile stau exact invers. Piața va ajunge să fie dominată de marii producători de produse agro-alimentare și  de către marile rețele comerciale care reușesc să intre în grațiile tovarășului statul. Vom avea un oligopol ca la carte, cu prețuri cu adevărat mari și calitate proastă, pentru că nu va mai exista concurență.

Mă întorc la titlu – problema nu e la micii producători de produse agro-alimentare, și nici la micii comercianți. Aceștia nu se aliază cu marile hipermarketuri, ci încearcă să le reziste. Aceștia sunt oameni care riscă totul – avere, sănătate, familie, statut social – pentru a-și asigura un mod de viață. Pentru aceștia nu există alternative când dau greș. Aceștia  contribuie la bugetul statului prin taxele și impozitele pe care le plătesc sau ce puțin nu trăiesc pe spatele statului.

Pe cei care susțin cauza marilor producători și a marilor corporații pe motiv că aceștia nu fac evaziune fiscală, îi informez că acești mari agenți economici au pârghii legale să-și pondereze taxele și impozitele plătite către stat, lucru pe care îl și fac.

În caz că nu v-am plictisit / enervat destul până aici, pe lângă îndemnul să nu-i blamați pe cei care-și poartă singuri de grijă, vă invit să citiți articolul http://ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-relatia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly.

Acest articol a fost publicat în Chestii care ma enerveaza, Face politică! E abonat la ziar! Şi impozitele nu vrea să le plătească., Părerea mea și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s