A propos de binele şi confortul nostru

la care făceam referire în postul anterior, dar mai ales pentru aceia cărora le-a intrat prea tare în cap democraţia, le recomand să urmărească acest film (mulţumesc Mircea):

Sursa: http://www.youtube.com/user/weavingspider

După cum se poate vedea, numai pentru exemplu, în Canada deşi poţi refuza legal (they say) să te legitimezi cu un act de identitate în faţa unui poliţist (acesta fiind obligat să se mulţumească cu un refuz sau să te creadă când îi spui că te numeşti John Lennon), aceştia n-au nici o jenă în a te lua pe sus într-o situaţie pe care o consideră potenţial periculoasă – raportat la misiunea lor.

Abuz sau doar eficienţă? Nu comentez.

Aş înclina mai degrabă să zic că fiecare parte îşi face treaba ei: cetăţenii îşi revendică drepturile legale şi constituţionale de liberă circulaţie şi exprimare, iar forţele de ordine apară ce li se dă de apărat, cum se pricep mai bine. Prin comparaţie, la noi nu-şi fac treaba nici unii, nici ceilalţi… Asta cu siguranţă că nu e de bine!

În ultimă instanţă, de învinuit nu sunt poliţiştii (cu excepţia şefilor acestora – numiţi politic), ci, ca de obicei, politicienii de căcat care vor să construiască cu tot dinadinsul zidul dintre ei şi noi.

Una peste alta, putem constata că lucrurile nu s-au schimbat foarte mult faţă de epoca lui Ilie Morormete (nici măcar la voi):

„Se trase înapoi şi se dezmetici. Era jandarmul. Înghiţi greu şi se linişti.

–  De ce dai în mine, dom’ şef?

–  Am să-ţi spun la secţie! răspunse şeful postului la fel de calm şi nu se mai uită la el. Se apropie de căruţă şi îi spuse şi lui Ion al lui Miai: Mergi şi tu la secţie.

Ţugurlan avu o presimţire fulgerătoare a tot ceea ce avea să se întâmple cu el de-aici înainte şi tot atât de fulgerător el se împacă pe deplin cu ceea ce vedea în această presimţire… Inima, pe care palma jandarmului o îngheţase ca de moarte, îi spunea că dacă o va lăsa aşa, îngheţată de palma aceasta, niciodată nu va mai bate cum bătuse. îndurată, palma jan­darmului va stinge în el flacăra îndrăznelii şi nenorocirea aceasta ar fi mai mare decât orice închisoare (închisoarea fusese presimţirea care îi trecuse ca un fulger prin cap).

–  De ce dai dumneata în mine, dom’ şef, când nu ştii despre ce e vorba? repetă el cu un glas liniştit.

Jandarmul tresări. „Aha!” se miră el. Va să zică avea de-a face cu unul care vroia să ştie de ce. înainte de orice trebuia să afle că de aceea, pentru că aşa vroia el, jandarmul, aşa judeca el, aşa socotea el că e bine, el era acela care judeca lucrurile şi nu Ţugurlan.

–  Nu ştii despre ce e vorba?! se miră jandarmul. Vrei să spui că nu tu eşti ăla care a sărit şi l-a bătut pe domnul Tache?

–  Nu, el a sărit la mine, răspunse Ţugurlan.

– Şi de ce n-ai venit la mine să-mi spui? zise jandarmul împingându-şi puşca cu cotul spre spinare şi apropiindu-se din nou de Ţugurlan. Sau crezi că eu sunt pus aici de… mă-tii! zise aproape vesel şi de astă dată îl cârpi pe Ţugurlan din plin, aruncându-l pe picioare trei paşi mai încolo.

Ţugurlan scutură din cap, încordat, şi avu o clipă de spaimă. Această a doua palmă ameninţa să şteargă tăria celei dintâi: jandarmul lovea fără ură şi fără plăcere; se vedea cât de colo că el credea că aceste palme erau nişte fleacuri.

– De ce zici că n-ai venit la mine să-mi spui? repetă jandarmul apropiin­du-se de Ţugurlan cu nişte paşi leneşi şi cam plictisiţi.

– Oamenii sunt martori, zise Ţugurlan cu răsuflarea şuierătoare. L-am întrebat de ce ne-a dat făină lipsă şi de ce l-a lovit pe Ion al lui Miai! A sărit la mine şi…

– Ia-l la post, jandarm! Ce stai la discuţie cu el? strigă atunci Aristide de pe treptele primăriei, şi acest strigăt alungă clipa şovăitoare care se strecurase hoţeşte în inima lui Ţugurlan.

– Da, da, şi? Spune! îl încuraja jandarmul pe Ţugurlan ca şi când n-ar fi auzit strigătul lui Aristide. Făină lipsă, zici tu, nu-i aşa? Spune! Va să zică îl faci hoţ pe domnul primar, cu alte cuvinte! Pentru tot satul domnul primar e domnul primar, dar pentru tine nu!

De astă dată şeful nici nu-şi mai ascunse mişcările şi Ţugurlan văzu din timp cum îi pregăteşte o nouă lovitură. O bucurie arzătoare licări în privirea lui. Inima începu să-i bată rar, cu o putere copleşitoare: d-aici înainte nimeni şi nimic n-avea să-i mai îngheţe sau să-i încetinească bătaia.

– Da, pentru mine domnul primar e un hoţ! spuse el rar şi răspicat şi în clipa următoare sări asupra omului din faţa sa, a cărui mişcare de a lovi nici măcar nu se mai văzu.

Se prăbuşi cu jandarmul în mijlocul drumului, încalecă peste pieptul lui şi îl strangula izbindu-l cu capul de pământ. Mişcarea aceasta nu avea însă puterea care trebuia şi îndată ţâşni în picioare, apucă puşca de ţeava şi vru să lovească cu ea, dar o aruncă şi năvăli din nou cu picioarele lui desculţe peste pieptul şi faţa jandarmului.

Acesta se răsuci pe jos cu destulă uşurinţă. De uimire aproape că nici nu simţise cele câteva lovituri pe care i le dăduse Ţugurlan peste faţă.”

Concluzia lui Dumitru lui Nae? Vi s-a urât cu binele!

N.B. – filmul nu are traducere, knowing english is mandatory.

Acest articol a fost publicat în Documentare, Părerea mea. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la A propos de binele şi confortul nostru

  1. Dorin spune:

    Diferenta, inca o data sta in faptul ca spre deosebire de alte parti, in Canada oamenii de rand si presa publica si scot la lumina ceea ce se intampla in loc sa taca si doar sa aprobe acitunile:

    http://www.cbc.ca/news/canada/story/2010/06/29/f-g20-legal.html
    http://movementdefence.org/
    http://www.ctv.ca/servlet/an/local/CTVNews/20110124/110124_g20_nobody?hub=CP24Home

    Si acestea sunt doar cateva exemple.

    Ar fi bine ca si alte locuri sa se intample asa iar orice intentie de a vota legi impotriva omului de rand sa se face publice iar lumea sa ia masuri.

    Despre ce s-a intamplat la G20 inca se mai discuta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s