Cetăţeanul corect, firma şi plata dărilor la stat

Ca de obicei, citind diverse stiri pe hotnews.ro , am dat de un articol http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7487756-patronate-oameni-afaceri-majorarea-tva-duce-cresterea-preturilor-inflatie-scaderea-puterii-cumparare-somaj-evaziune-fiscala.htm.

Ce mi-a atras atenţia, nu a fost articolul in sine, ci un comentariu postat de un oarecare eneas care i-a raspuns unui vasile. Omu’ acesta, eneas (aplicam prezumptia de parcurgere a etapelor evolutive specifice, desi nu avem cum sa fim siguri ca a luat note de trecere la toate), spune ca „daca esti un cetatean corect , iti platesi intai datoriile catre stat si apoi mai vezi daca mai ai bani de altele! daca esti o firma intai cheltuiesti cum vrei si apoi ,daca vrei iti platesti darile la stat ,daca nu vrei, intri in insolventa ! traiasca capitalismul ,fiul risipei fara rost si al evaziunii fiscale …”. Exprimarea, ortografia si punctuatia sunt autentice, apartinand lui eneas.

In mod normal nu ar trebui sa fiu asa de sensibil in legatura cu acest subiect, insa:

  • stiu ca sunt multi care au aceasta perspectiva asupra realitatii, cel putin din cati cunosc eu;
  • dintre acestia, culmea, unii au studii superioare, tehnice sau chiar economice, in timp ce altii sunt la limita inferioara a mediocritatii, a educatiei si a civilizatiei…
  • intrebarea care nu-mi da pace este ce ii aduce pe acesti oameni impreuna, in conditiile in care conditionarile specifice ar trebui sa-i plaseze in tabere diferite;

Raspunsul la intrebare inca nu l-am gasit, dar as vrea sa lamuresc intai care este punctul meu de vedere:

  1. Nu exista datorii catre stat; putem vorbi de datorii catre bugetul statului, statul fiind doar un administrator; bugetul de stat este o chestie democratica in sensul ca este aprobat de parlament, in care se regasesc alesii nostri. Statul nu este un jupân discretionar, sau cel putin nu asa ar trebui sa fie.
  2. bugetul de stat poate fi bine facut sau prost facut, in orice caz el bazandu-se pe previziuni (ca orice buget, de altfel); previziunile se pot adeveri sau nu, situatie in care, bugetul trebuie (sau ar trebui) corectat/rectificat; cred ca e destul de limpede ca in cazul nostru avem de-a face un buget prost facut, ale carui previziuni nu se adeveresc (crestere economica, iesire din criza etc.);
  3. desi e evident ca premisele bugetului nu se adeveresc, statul, in loc sa aibe o abordare pragmatica si democratica, isi aroga drepturi pe care nu i le-a conferit nimeni si abordeaza masuri care oscileaza intre fuga de raspundere si camatarie;
  4. fuga de raspundere se refera la faptul ca statul nu are curajul sa-si faca curat in propria ograda si sa trimita acasa fara compensatii doua-trei sute de mii de functionari, cel putin pe motiv ca nu mai se indeplinesc conditiile pentru a le putea plati salariile, facandu-se ca nu observa incompetenta si aroganta acestora;
  5. camataria se refera la faptul ca, netinand cont de faptul ca taxele, impozitele si contributiile ar trebui calculate prin raportarea la castigurile reale ale persoanelor (si fizice, si juridice) si de faptul ca aceste profituri nu mai exista sau sunt mult diminuate in conditiile actuale, statul scoate in afara legii oameni care abia au cu ce isi hrani familia, prin instituirea de taxe minime sau forfetare, prin schimbarea discretionara a metodei de calculare a castigului la care se aplica impozit etc. In alte cuvinte, atunci cand castigi, statului trebuie sa-i dai; trebuie sa-i dai si cand nu castigi; cand pierzi, pierderea te priveste, iar taxe tot trebuie sa platesti.
  6. In conditiile astea, corectitudinea incepe sa capete valente relativiste: ce-i mai corect? sa platesti ca vita pentru incapacitatea statului in conditiile lipsei oricarei perspective viabile, infometandu-te pe tine si ai tai, sau „sa fentezi” statul, asigurandu-ti traiul zilnic, cu riscul urmaririi penale? O abordare interesanta o are dna Dorina Mastan in articolul sau http://www.ecol.ro/content/ce-fel-de-datorie-avem-fata-de-cei-dezavantajati.
  7. Raspunsul tine de fiecare. Ar fi de bun simt macar sa nu-i supunem oprobiului public pe cei care, doar ei stiu cum si cu ce pret, reusesc sa supravietuiasca fara sa ceara nimic de la stat.

Pensie, ajutor de somaj, concedii medicale, ajutoare sociale, subventii, prime de Craciun si de Paste, al treispelea salariu, bonuri de vacanta, prime de tot felul, deplasari in interes de serviciu, masini de serviciu, soferi angajati etc.

Pana unde???

Acest articol a fost publicat în Chestii care ma enerveaza, Părerea mea. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s